Ceva despre autoreflectarea artistilor īn critica lor sau "Capcanele confesiunii" (fragment)

Mergīnd la urmasii de azi ai lui Nicolae Grigorescu īn materie de benzi desenate, Ion Grigorescu vede, de pilda, īn opera lui Ion Dumitriu, ca si īn cea a lui Nicolae Grigorescu, "o suma de efecte... stereotipe pentru a reface (īn serie, n.n.) identic o imagine" (pentru a nu schimba ceasul la care s-a "petrecut" – zice el – mai corect: "īnregistrat" imaginea, ci numai unghiul). Este, conchide, o data mai mult, exegetul, un "realism de deprindere, asemanator realismului din benzile desenate" (p. 6, catalog).

Dar Ion Dumitriu a figurat īn 1973, ca si Horia Bernea, cu care are atītea afinitati īncīt s-ar spune ca-i un membru al "scoalei" create de acesta la Poiana Marului brasoveana, noul Barbizon al picturii tinere romānesti.